GREEN DANUBE Integrated transnational policies and practical solutions for an environmentally-friendly Inland Water Transport system in the Danube region
Interviu cu OCEANIC CLUB
Foto de Adrian Boioglu
Răzvan Popescu Mirceni, director executiv al Societății de Explorări Oceanografice și Protecția Mediului Marin "Oceanic Club", ONG cu 25 de ani de activitate, prima instituție neguvernamentală de profil din România.
Proiectul GREEN DANUBE va face măsurători ale principalelor substanțe poluante prelevate din aer generate de transportul pe apele interioare. Zonele alese de partenerii din proiect sunt: Delta Dunării pe Canalul Sulina, Porțile de Fier I, Gemenc în Ungaria și a patra zonă este cea de la confluența Dunării cu râul Inn, Engelhartszell, la granița dintre Austria și Germania.
1. Prin programul operațional B-Watch, Oceanic Club monitorizează biodiversitatea din perspectiva a douã grupe de specii: speciile invazive și cele amenințate. S-au constatat consecințe ale poluării atmosferice asupra acestora? Care este, în general, efectul poluării atmosferice asupra oamenilor din zonele sensibile din punct de vedere al mediului?
RPM: Poluarea atmosferică are numeroase forme și tipologii în funcție de foarte mulți factori plecând de la grupele de elemente și substanțe chimice care o generează, trecând prin debitul și numărul surselor care generează poluarea atmosferică , caracteristicile meteo-locale, condițiile de relief și așa mai departe. Inevitabil consecințe există uneori detectate ușor alteori ascunse. Cele mai dificil de combătut sunt acele consecințe ale poluării atmosferice greu sau deloc vizibile. Dispariția unei specii de insecte spre exemplu dintr-o zonă pe fondul poluării atmosferice, poate antrena o serie întregă de efecte mergând până la schimbarea peisajului vegetal cu consecințe greu de calculat pentru viabilitatea unui ecosistem sau al unui complex de ecosisteme. Acolo unde sunt cariere de piatră de exemplu, pe suprafețe vaste în jurul acestora din cauza poluării cu pulberi în suspensie sunt perimetre unde pur și simplu peste 90% din vegetație a dispărut apărând în loc un peisaj deșertic. În zona Măcin avem un astfel de exemplu chiar pe malul unui braț al Dunării. Alte categorii de poluare atmosferică se pot regăsi ca efecte prin acumulări de substanțe nocive remanente în plante și animale care trăiesc în aria de influență a surselor respective.
Dacă ne referim la oameni, efectele pot fi temporare sau de durată. Dacă poluarea este constantă dar la un nivel redus sau are sezonalitate acest lucru se va regăsi în starea de sănătate a populației locale și de cele mai multe ori efectele sunt observabile în statistici după ani de zile. Alteori, dacă vorbim de expuneri scurte, dar intense impactul poate fi chiar letal. Din fericire în ultimii ani în Europa de-a lungul Dunării nu s-au înregistrat incidente atât de grave în urma cărora poluarea atmosferică să producă decesul imediat al celor direct expuși. Totuși în acele localități dunărene expuse mai mult efectelor cumulative ale poluării atmosferice statisticile medicale arată o incidență mai ridicată a bolilor asociate sistemului respirator.
În cadrul proiectului nostru se vor amenaja patru centre de informare de mediu, câte unul în România, la Galați, în Serbia și în Croația și unul mobil în Ungaria, cu care se va desfășura o campanie transnațională ce va acoperi și Bulgaria, Austria, Germania.
2. După 25 de ani în domeniu, ce părere aveți despre această modalitate de informare a publicului românesc și ce alte opțiuni considerați că ar fi utile pentru ca mesajul nostru să aibă un impact puternic asupra publicului specializat și asupra populației în general?
RPM: Metoda de informare este utilă și viabilă. Din păcate publicul românesc și nici măcar cel est-european per ansamblu nu are un nivel suficient de educație/instruire pentru o înțelegere adecvată a unor informații strict profesionale privind parametri în care se încadrează unele elemente sau substanțe existente în atmosferă. De aceea aceste informații trebuie coroborate cu informații privind nivelele normale în care ar trebui să se încadreze dar și cu privire la ce efecte au asupra sănătății și mediului fiecare dintre parametrii măsurați și afișați.
De asemenea mediul ON-LINE este extrem de eficient ca instrument de comunicare, în special rețelele cele mai populare de socializare. O aplicație dedicată pentru cei interesați, care se poate descărca pe terminale mobile și care ar asigura accesul la informații de interes inclusiv pentru grupuri aflate în pasaj cum sunt turiștii (știut fiind că Dunărea este un traseu turistic extrem de frecventat, aflat încă în expansiune).
Unul dintre obiectivele noastre este elaborarea unei Agende Politice care să integreze în cadrul legislativ regional, național și european concluziile cheie la care vom fi ajuns în urma evaluării stării de fapt, a analizelor politicilor de mediu actuale și a validării respectivei agende de către părțile interesate.
3. Mai este nevoie de noi legi și norme care să reglementeze diverse domenii și să contribuie la protejarea mediului înconjurător?
RPM: Legile existente acoperă o paletă destul de vastă de probleme legate de protecția mediului înconjurător. Totuși acestea trebuie permanent adaptate și completate. Ecosistemele sunt ceva viu și deci dinamic. Acestea evoluează. La fel și societatea omenească. De aceea este nevoie de o monitorizare constantă și atentă a evoluției și a schimbărilor. Pe baza rezultatelor acestei monitorizări se pot elabora noi acte normative sau adapta ori chiar anula altele mai vechi devenite neconforme cu realitatea momentului.
